ORIENTARE TURISTICA   (continuare)

  Padurea este sugerata de culoarea alba de pe harta propriu-zisa insotita de curbele de nivel care vor aparea tot timpul asemeni unui fundal, impreuna cu toate semnele conventionale. Marginea (liziera) padurii apare sub forma unei linii curbe care va urmarii forma reala a acesteia din teren. Exista si situatii cand padurea poate fi redata si cu alta culoare (este cazul desisurilor care apar pe harta sub forma unor pete de culoare verde, care va fi cu atat mai inchisa cu cat desisul este mai greu accesibil).
     Poiana apare pe harta colorata galben si de asemenea, conturul ei va fi determinat de cel real din teren.
     Stancile sunt sugerate de triunghiuri mici sau puncte de culoare neagra.
     Ruinele sunt reprezentate sub forma unor linii intrerupte, iar constructiile apar sub forma unor linii continue (in cazul reprezentarii unei asezari umane mai compacte, interiorul acesteia apare hasurat).
     Potecile apar sub forma unor linii intrerupte, de grosime variabila, in functie de marimea lor din teren. Drumurile forestiere sau potecile foarte late apar pe harta ca niste linii continue.

Busola

     Busola face parte din echipamentul orcarui turist, avand un rol deosebit in asigurarea increderii celui care o manuieste ca se afla pe drumul cel bun, mai ales in conditii meteorologice deosebite (vizibilitate redusa si precipitatii). In ceea ce-i priveste pe participantii la concursurile de orientare turistica, acestia folosesc foarte des busola, mai ales in scopul orientarii corecte a hartii, precum si a orientarii dupa viza, atunci cand traseul impune acest lucru. Pentru a reusi sa ne folosim de busola, va trebui mai intai sa cunoastem elementele care o compun. Iata, in continuare, principalele elemente care compun busola:
     - placa de baza (suprafata suport) - are drept scop asigurarea unui suport pentru celelalte elemente.
     - lupa - se foloseste in cazul in care elementele de pe harta sunt greu observabile si este necesara marirea acestora pentru o vizualizare mai buna.
     - rigla - se afla pe marginile placii-suport; cu ajutorul ei putem masura distanta intre doua repere de pe harta, transformand lungimea masurata pe harta in lungime adevarata aeriana (unele busole au rigla gradata la o anumita scara, citirea distantelor facandu-se direct).
     - cadranul gradat - are un rol foarte important in orientarea cu harta si dupa azimut sau viza (unghiul dintre o directie oarecare si directia nordului, masurat in directie inversa acelor de ceasornic); cadranul este mobil, putandu-se roti la 360° si are insemante punctele cardinale.
     - acul magnetic - este elementul cel mai important al busolei si arata tot timpul directia nord - sud. Jumatatea acului care arata nordul este colorata de regula, cu rosu, iar la unele busole varful acestui ac este fosforescent, asigurand in acest fel orientarea si pe timp de noapte.
     - liniile nordului - impart cadranul si se rotesc odata cu el, avand indicata directia nordului; se folosesc pentru orientarea hartii si luarea vizei.

3. Utilizare busolei si a hartii
     Urmatorul pas pe care il vom face dupa ce am invatat elementele care compun harta si busola va fi cunoasterea modului in care le putem utiliza. Astfel sa ne imaginam ca am fi in situatia de a ne deplasa in timpul concursului de orientare intre doua posturi de control, cand datorita vizibilitatii reduse, terenul fiind lipsit de detalii distincte, am fi nevoiti sa folosim hata si busola, orientandu-ne după viza. Iata etapele care trebuiesc urmarite astfel incat sa ajungem la destinatia dorita:
     a. Pozitionarea busolei pe directia dintre cele doua posturi (repere). Pentru explicarea acestui lucru trebuie facuta precizarea ca, initial, concurentul sau cel care utilizeaza busola si harta va avea intr-o mana busola si in cealalta harta. Aceasta deoarece prentru realizarea pozitionarii busolei intre cele doua posturi este necesara suprapunerea busolei peste harta urmarindu-se ca marginea ei (placii de baza) sa indice directia dintre cele doua posturi sau sa le uneasca.
     b. Aducerea liniilor care indica nordul de pe cadranul busolei intr-o pozitie paralela cu nordul hartii. Acest lucru se realizeaza prin mentinerea busolei in pozitia explicata la punctul anterior si rotirea cadranului gradat astfel incat liniile de pe aceasta sa devina paralele sau sa coincida cu liniile care indica directia nord de pe harta. In acest mod liniile de pe cadran vor indica nordul hartii. (Atentie ! Nu vor fi neaparat orientate dupa nordul magnetic).
     c. Orientarea busolei si hartii dupa directia nordului magnetic. Avand busola pozitionata ca in punctul precednet, se vor roti atat harta, cat si busola, mentinandu-se in pozitie fixa una fata de cealalta, pana cand acul magnetic care indica nordul (cel de culoare rosie) va ajunge in pozitia nord indicata de liniile de pe harta si de pe cadranul busolei (este paralel cu aceasta). In sfarsit, in acest moment avem directia pe care o vom urma pentru a ajunge la postul 2, aceasta fiind indicata de marginea busolei care uneste cele doua posturi sau de sageata de pe placa de baza.

ATENTIE !
     In timpul realizarii ultimei etape, harta si busola nu se vor misca una fata de cealalta, iar rotirea lor se va face prin pivotarea corpului concurentului (tinand in mana harta si busola) astfel incat aceasta sa poata avea posibilitatea, prin pozitia pe care o are, sa vizualizeze terenul, urmand directia aratata de busola.
     Dupa ce ne-am luat viza in directia dorita, pentru mentinerea directiei de mers este necesar sa ne luam un reper de directie, reprezentat de una din formale naturale de relief sau vegetatie care se disting de celelalte emente din jur(o stanca impunatoare, un copac deosebit, etc.); reperul trebuie sa se afle pe directia aratata de busola, sa fie usor de vizualizat in timpul deplasarii si sa fie la o directie apreviabil mai mare, astfel incat urmarindu-l sa ne apropiem cat mai mult de locul vizat pe harta. Pe timpul deplasarii pe directia luata e necesara o verificare frecventa a corectitudinii acesteia, urmarindu-se ca acul busolei care arata nordul magnetic sa se mentina paralel cu liniile de pe cadran si harta. De asemenea inainte de plecare se va calcula cu aproximatie distanta pana la post cu ajutorul riglei de pe marginea busoleisi a scarii hartii. De exemplu daca distanta masurata intre postul 1 si postul 2 este de 2,5 cm, iar scara hartii este 1:10.000, lungimea aeriana intre cele doua posturi este L = 2,5 × 100 = 250 m.
     Observatie: orice turist (nu numai orientaristii) trebuie sa cunoasca modul in care se nordeaza harta.

4. Orientarea pe harta fara busola
     In cazul in care nu avem busola si vrem sa ne orientam pe harta dorind sa gasim locul in care ne aflam, este necesara determinarea unor repere vizibile clar. Dupa detectarea pozitiei lor pe harta, se va misca harta astfel incat pozitia reperelor alese din jurul nostru sa corespunda cu pozitia lor de pe harta (reorientata in noua pozitie). De exemplu, daca in stanga noastra avem o iesle, vom pozitiona harta astfel incat vom tine cont ca daca am pune degetul pe harta in punctul unde ne aflam ar trebui ca ieslea sa se afle pe harta in stanga degetului; astfel, vom avea certitudinea ca ne aflam in acea zona. Continuarea traseului spre un alt punct de pe harta se face urmarindu-se ca pe parcurs harta sa fie reorientata dupa pozitia reperelor din jurul nostru, ca in exemplul dat anterior.

5. Alte mijloace de orientare
     Dupa steaua polara
     In timpul noptii se poate afla pozitia punctelor cardinale luandu-se in considerare faptul ca daca ne indreptam cu fata spre Steaua Polara aceasta ne va indica intodeauna directia spre nord.
     Pe baza observatiilor asupra unor obiecte sau fenomene din natura
     - Pe partea de nord, copacii au coaja neregulata, crapata, umeda si uneori acoperita cu muschi.
     - Inelele anuale de crestere observate la trunchiurile de copaci taiati sunt mai indepartate unele de altele in partea dinspre sud a trunchiului.
     - La copacii izolati sau la cei de la marginea padurilor, ramurile si frunzele sunt mai dese inspre sud.
     - Muschii acopera stancile si pietrele mari pe partea de nord a lor.
     - In partea de nord a poienilor din padure, iarba este mai deasa decat pe cea de sud.
     - Zapada se mentine timp mai indelungat in partea de nord a cladirilor si a pomilor.
     - La bisericile ortodoxe altarele sunt indreptate spre est.
© 2008 SANDRU Onesti.
Pag. 1
Vremea in BacauHoteluri Bacau




DESPRE NOI
UTILE
  GALERIE FOTO
ACTIVITATI
HOME
Repere Trotusene


Descarca AICI  ghidul
ECO - Cetateanului
Stirile EcoMagazin
CONTACT
camere foto digitale
Natura este casa noastra !